Multe state au salvat fostele lor companii naționale, fie prin acordarea de împrumuturi, injecții de capital sau preluarea directă a companiei. În acest fel, vor fi necesare 26 de miliarde de euro pentru a salva principalele companii aeriene europene, în timp ce SUA a lansat un fond de 25 de miliarde de dolari (21.064 milioane de euro) pentru a evita falimentele și concedierile din sector.
Carantina și limitarea deplasărilor aplicate practic în întreaga lume pentru combaterea COVID-19 au dus sectorul transportului aerian la cea mai gravă criză din istoria sa.
Ultimele previziuni ale Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA) nu invită la optimism. Acest organism și-a actualizat prognozele în urmă cu câteva săptămâni și estimează că sectorul nu își va recupera nivelul de activitate pre-coronavirus până în 2024.
Și în anul următor, traficul aerian va rămâne cu 30% sub nivelul înregistrat în 2019, indică IATA.
Supraviețuire
În acest context, Nicolas López, analist la M&G Valores, definește situația cu care se confruntă sectorul că „o problemă de supraviețuire pe termen mediu”.
López reamintește că companiile aeriene operează la nivel mondial cu 10% din capacitatea lor în al doilea trimestru al anului. În țări precum Spania, unde traficul aerian a fost paralizat în timpul închiderii, activitatea era inexistentă.
Efectele acestor luni de oprire în sector se observă deja. Grupul IAG a înregistrat pierderi de 3.806 milioane de euro în primele șase luni ale anului 2020.
O altă companie lider în sector, germana Lufthansa, a pierdut 3.617 milioane în aceeași perioadă, în timp ce Air France-KLM a prezentat numere roșii de 4.413 milioane în prima jumătate a anului.
În Statele Unite (SUA), pierderile din sector au fost, de asemenea, tendința generală: Delta Airlines a condus pierderea pe piață americană cu 6.251 milioane de dolari (5.278 milioane de euro).
American Airlines a lasat 4.308 milioane de dolari (3.637 milioane de euro), iar United Airlines a închis semestrul cu pierderi de 3.331 milioane de dolari (2.831 milioane de euro).
Cu aceste date, López prevede că vor exista aproximativ „400.000 de concedieri la nivel mondial”, pe lângă o reducere inevitabilă a rutelor în următoarele luni, din cauza scăderii activității.
Salvări, împrumuturi, majorări de capital…
Cu mii de locuri de muncă în joc, statele au fost nevoite să participe la salvare. Germania a fost de acord să injecteze 9 miliarde de euro în Lufthansa, în timp ce Franța a ajutat Air France cu 7 miliarde, iar Olanda a procedat la fel, contribuind cu 3,4 miliarde la KLM.
În Spania, Guvernul a creat prin intermediul Societății de Sociedad Estatal de Participaciones Industriales (SEPI) un fond de salvare de 10 miliarde pentru companiile strategice de care companiile aeriene ar putea beneficia.
Grupul IAG a anunțat că nu intenționează să beneficieze de acest ajutor, dar va efectua o majorare de capital de 2.750 milioane de euro în septembrie, o operațiune în care Qatar Airways, principalul său acționar, și-a confirmat prezența.
Air Europa, cu care IAG se află în discuții pentru o posibilă achiziție pe care speră să o închidă înainte de sfârșitul anului 2020, nu s-a pronunțat încă cu privire la planurile sale de a apela sau nu la fondul de salvare.
Un caz separat este renaționalizarea Alitaliei. Guvernul transalpin, după ce nu a găsit investitori privați, și-a anunțat acum câteva luni intenția de a recupera controlul asupra companiei și a injecta 3 miliarde de euro pentru a atenua efectele coronavirusului.
În cazul companiei portugheze TAP, guvernul portughez și restul acționarilor companiei au ajuns la un acord prin care țara va contribui cu 1,2 miliarde la compania aeriană, crescând participarea de la 50% la 72,5%.
În total (și fără a include care ar putea fi contibuția SEPI în Spania), am vorbi despre fonduri necesare de peste 26 de miliarde de euro pentru a salva companiile aeriene europene menționate.
Aceste mișcări au determinat compania aeriană Ryanair să califice acest tip de injecție de capital și ajutor de stat drept concurența neloială.
În SUA, Trezoreria a creat un fond de 25 de miliarde de dolari (21.064 milioane de euro) pentru a evita falimentele și disponibilizările din sectorul transportului aerian.
De aceste ajutoare au beneficiat, printre altele, cele trei mari companii aeriene din țară: American Airlines, Delta Airlines și United Airlines.
Nicolas López consideră că situația extraordinară actuală justifică acest tip de sprijin și reamintește că „în condiții normale ar fi interzise” de către organismele responsabile.
Viitor incert
Evoluția pandemiei și ridicarea restricțiilor de călătorie sunt esențiale pentru ritmul de recuperare al sectorului și viabilitatea viitoare a companiilor.
Cele mai mari grupuri (IAG, Ryanair, Lufthansa, etc.) par să nu aibă probleme pentru a depăși criza, chiar dacă durează până în 2024 așa cum a prevăzut IATA, dar companiile aeriene regionale cu mai puțin capital riscă să fie salvate în câțiva ani.
Potrivit lui López, este probabil să aibă loc un „proces de concentrare” al companiilor aeriene și ca cele mai puternice grupuri să absoarbă companiile mai mici „pentru a evita falimentul lor”.
Cum se vor comporta călătorii?
Rolul călătorului pentru a ieși din această criză este, de asemenea, necunoscut. Susana Felpeto, analista ATL Capital, consideră că atât timp cât virsul este încă prezent și nu există un vaccin, „oamenii se vor teme să nu zboare”.
Dar, pe lângă respingerea generală a populației față de avion, de teama de a se infecta, criza economică va provoca clasa de mijloc, care potrivit Felpeto, a fost ceea care a crescut traficul aerian în ultimii ani, să sufere o pierdere a puterii de cumpărare, care va provoca o recuperare și mai lentă.
Cu orizontul anului 2024 ca an al recuperării totale a sectorului, López vede lumina la capătul tunelului ceva mai devreme, 2021 poate fi din punct de vedere economic un an de stabilizare”.
Sursă: hosteltur.com
