Booking, Google și rețelele sociale se află acum sub incidența reglementărilor UE, odată cu intrarea în vigoare la Legii serviciilor digitale (DSA). Noua legislație, împreună cu Legea privind piețele digitale (DMA), oferă o mai mare siguranță pentru un spațiu digital în care drepturile fundamentale ale utilizatorilor sunt protejate, stabilind condiții de concurență echitabile pentru companii. În acest scop, ea identifică marile platforme ca fiind „gatekeepers” (gardieni de acces), supuse un control mai strict, după cum a explicat Marta Romero, consultant senior la Mirai Consulting.
Unul dintre principalele obiective ale acestei legi, potrivit Martei Romero, „este de a identifica și controla marile platforme tehnologice, care sunt gatekeeperii. Aceste platforme trebuie să îndeplinească anumite criterii care includ aspecte precum amploarea și domeniul de aplicare a serviciilor companiilor în UE, rolul lor de intermediar pentru utilizatorii finali și furnizori de servicii și influența lor pe termen lung pe piață”.
Acestea sunt caracteristicile unui gatekeeper, așa cum au fost specificate de managerul Mirai Consulting:
– Este o companie care oferă servicii de platformă de bază în Uniunea Europeană.
– Are un rol predominant pe piața internă și este activă în mai multe țări din UE.
– Funcționează ca un „punct de acces” important pentru utilizatorii profesioniști, care pot ajunge la utilizatorii finali.
– Are o influență semnificativă asupra funcționării pieței digitale și are un efect de durată asupra utilizatorilor și intreprinderilor care depind de platformele sale.
Toate aceste criterii au fost cuantificate de către Comisia Europeană, detaliind pragurile pe care le stabilește pentru fiecare dintre ele. Dar acești „gatekeepers” pot fi desemnați chiar de către Comisie, chiar dacă nu îndeplinesc cu strictețe aceste criterii”, a declarat Marta Romero.
Cum poate afecta companiile hoteliere
După ce a stabilit cine este un gatekeeper, Romero prezintă modul în care obligațiile impuse de noua legislație poate afecta companiile hoteliere:
– „Mai multă transparență: Platformele vor trebui să fie mai transparente în ceea ce privește modul în care clasifică și prezintă utilizatorilor opțiunile de cazare. Acest lucru ar putea necesita modificări ale algoritmilor și politicilor lor.
– Restricții de utilizare a datelor în ceea ce privește modul în care colectează datele prin intermediul serviciilor lor. De exemplu, li se poate interzice să utilizeze datele generate de un hotel pentru a concura direct cu acel hotel.
– O mai mare interoperabilitate și portabilitate a datelor, care ar permite unui hotel să își mute cu ușurință listele de clienți și datele de pe o platformă pe alta.
– Interzicerea practicilor comerciale neloiale, de exemplu, clauze de paritate tarifară.
– Permiterea accesului terților, de exemplu, altor furnizori de servicii de călătorie pentru a oferi servicii auxiliare, cum ar fi asigurarea de călătorie.
Controversa cu Booking
Pe baza criterilor Legii privind piețele digitale și din punctul de vedere al hotelierilor, după cum a susținut Marta Romero, „nu pare logic ca Booking.com să se poziționeze de partea părții „mai slabe” a lanțului „cu atât mai mult cu cât știe că până la sfârșitul acestui an va îndeplini mai mult decât toate criteriile), și nu ca un actor cu un control clar asupra utilizatorilor, datelor și hegemonie pe piața europeană„. (Mai multe informații în articolul Încearcă Booking să evite controlul Legii UE privind pietele digitale?)
În cazul în care Comisia acceptă autodesemnarea propusă de Booking.com, Romero consideră că „se va afla într-o poziție avantajoasă în acest nou cadrul de reglementare, eludând controlul pe care legea îl va exercita asupra gatekeeperilor și beneficiind de reglementările impuse altor platforme mari (cum ar fi Google, de exemplu), sporindu-și astfel hegemonia și puterea asupra hotelurilor„.
Cu toate acestea, a adăugat ea, „din fericire regulamentul include posibilitatea ca însăși Comisia Europeană să desemneze statutul de gatekeeper pentru o platformă, chiar dacă aceasta nu îndeplinește toate pragurile definite. Aceasta este o rază de speranță pentru hotelieri de a vedea Booking.com poziționată în zona de teren în care îi este locul, ceea ce ar însemna o schimbare a regulilor jocului care ar oferi hotelurilor controlul asupra prețurilor și datelor și spațiu pentru ca vânzările directe să crească.
Efecte posibile
În cazul în care Booking.com nu ar fi desemnată ca gatekeeper, expertul a indicat că „ar putea duce la un avantaj neloial pentru OTA și ar putea crește și mai mult poziția sa dominantă pe piață și dependentă pe care o poate avea față de distribuția a numeroase unități de cazare„.
Din acest motiv, el a susținut că „ținând cont de ponderea industriei hoteliere în economiile europene precum Spania, Franța, Portugalia sau Grecia, o aplicare eronată a acestui concept ar putea limita și mai mult capacitatea de vânzare directă și, prin urmare, profitabilitatea hotelului, ceea ce ar duce la o subminare a competitivității întregului ecosistem. Acest lucru este exact opusul a ceea ce caută Comisia Europeană.
Cu toate acestea, ea recunoaște că „posibilele repercusiuni ale acestui regulament sunt încă neclare și nu putem ignora faptul că aplicarea sa va afecta în mod direct nu numai distribuția online a cazărilor turistice, ci și modul în care informațiile și datele sunt prezentate clienților finali, inclusiv marketingul digital și motoarele de căutare. Primele modificări în temeiul regulamentului sunt la tot pasul și va trebui să stăm cu ochii în patru pentru a ne asigura că hotelierii nu sunt luați prinși cu garda jos„.
Informația sursă este disponibilă pe site-ul Mirai.
Sursă: hosteltur.com
