„Pot mașinile să gândească?”, se întreabă Alan Tourig în manifestul său „Mașini și inteligența informatică” din 1950. De atunci, îmbunătățirile în materie de date mari, algoritmi și putere de calcul au dezvoltat semnificativ inteligența artificială (IA) care, prin algoritmi avansați și computere puternice, ajunge să simuleze logica umană. IA îndeplinește sarcini, care, până acum puteau fi îndeplinite doar de oameni: recunoaștere, interpretare și luarea anumitor decizii.
Propunerea de reglament de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Legea privind inteligența artificială, „LIA”) urmărește să stabilească un cadru juridic uniform pentru dezvoltarea, comercializarea și utilizarea inteligenței artificiale în Uniunea Europeană (UE).
Consiliul European a adoptat poziția sa cu privire la această propunere, prin intermediul Consiliului de Transporturi, Telecomunicații și Energie, în cadrul reuniunii sale din 6 decembrie 2022, oferind astfel baza pentru pregătirile viitoare pentru negocierile cu Parlamentul European. Regulamentul va fi publicat și va intra în vigoare în cursul anului 2023.
Direct aplicabilă în întreaga UE, aceasta va avea un impact asupra a numeroase sectoare ale economiei și, în special, asupra sectorului turismului. Un sector în care IA va afecta prelucrarea datelor (personalizare și recomandare), sistemele de predicție și prognoză, optimizarea operațiunilor, alocarea resurselor sau personalizarea furnizării de servicii. La fel ca Regulamentul general privind protecția datelor (GDRP), LIA ar putea deveni un standard global.
Regulamentul are urmatoarele obiective specifice, propuse inițial de Uniunea Europeană:
– să asigure că sistemele de inteligența artificială introduse și utilizate pe piața UE sunt sigure și respectă legislația în vigoare privind drepturile și valorile fundamentale ale Uniunii:
– garantarea securității juridice pentru a facilita investițiile și inovarea în domeniul IA;
– îmbunătățirea guvernanței și punerea în aplicare efectivă a legislației existente privind drepturile fundamentale și a cerințelor de securitate aplicabile sistemelor de inteligență artificială;
– să faciliteze dezvoltarea unei piețe unice pentru utilizarea legală, sigură și fiabilă a aplicațiilor de inteligența artificială și să evite fragmentarea pieței.
– Regulamentul clasifică aplicațiile de inteligența artificială în funcție de riscul pe care îl prezintă și se reglementează în consecință. Cele patru niveluri de risc sunt următoarele:
– Nivelul superior cuprinde utilizările care prezintă un risc inacceptabil pentru securitate, mijloace de subsiztență și drepturile omului (autorizate prin lege numai în scopuri de securitate națională).
– Nivelul ridicat de risc ridicat ar necesita o evaluare obligatorie a conformității, efectuată ca o autoevaluare de către furnizor, înainte de introducerea pe piață (acces la utilități, aplicarea legii etc.).
– Nivelul de risc mediu sau limitat ar necesita o obligație de transparență (impersonare, roboți de chat, recunoașterea emoțiilor, etc.).
– Nivelul de risc minim nu impune nicio obligație.
Propunerea ar impune, de asemenea, interdicții pentru anumite tipuri de aplicații, și anume recunoașterea biometrică la distanță, aplicațiile care manipulează în mod subliminal persoanele, aplicațiile care exploateaza vulnerabilitățile anumitor grupuri într-un mod dăunător și evaluarea socială. Pentru primele trei, se propune un regim de autorizare în contextul aplicării legii, dar evaluarea socială ar fi interzisă cu totul.
Legea propune, de asemenea, introducerea unui Consiliu european pentru inteligența artificială, care va promova cooperarea națională și va asigura respectarea reglementărilor.
Autor: Marc Ripoll.
Sursă: hosteltur.com
