Raportul privind conectivitatea aeriană europeană relevă o redresare incompletă și dezichilibrată, indicând schimbări sistemice pe piața aviației și rămânând în urma redresării volumului de pasageri. De asemenea, raportul dezvăluie modul în care modelele de redresare post-Covid au un impact nu numai asupra pieței aviației, ci și asupra comunităților și pasagerilor, pentru care conectivitatea răspunde nevoilor de mobilitate și oferă beneficii economice și sociale importante. Călătorii plătesc tarife mult mai mari, dar au mai puține opțiuni pentru destinații și pentru legături cu alte destinații.
Aceste modele de redresare post-Covid influențează performanța în materie de conectivitate atât a piețelor naționale, cât și a aeroporturilor individuale și determină schimbări structurale cu divergențe semnificative între conectivitatea directă și cea indirectă/hub.
ACI Europe a publicat cea mai recentă ediție a Airport Industry Connectivity Airport, barometrul definitiv al conectivității aeriene, în colaborare cu Ferrovial. Raportul se bazează pe indicii de conectivitate elaborați de SEO Amsterdam Economics, cel mai cuprinzător și complet instrument de măsurare și clasificare a conectivității aeroportuare.
Nicio recuperare
Totalul conectivității aeriene europene, adică conectivitatea directă și indirectă combinată, rămâne cu -16% mai mic față de nivelurile anterioare pandemiei (2019). Acest lucru înseamnă că călătorii de pe aeroporturile europene continuă să aibă mai puține opțiuni, în timp ce creșterea tarifelor aeriene este de pe 6 ori mai mare decât inflația prețurilor de consum.
Concret, potrivit institutului european de statistică Eurostats, rata inflației prețurilor de consum în zona euro a fost de +6% în mai 2023, în timp ce tarifele de transport aerian în Europa pentru aceeași lună au fost de +36%.
O comparație directă cu redresarea traficului aerian de pasageri arată că conectivitatea a rămas semnificativ în urmă, traficul aerian de pasageri fiind în prezent de -7,6% față de nivelurile anterioare pandemiei.
Divergențele între piețele naționale
Aceste cifre principale își spun propia poveste, dar sub ele se ascund divergențe semnificative între piețele naționale, care reflectă, în esență, permanență modelelor de redresare Covid. În special, observăm importantă cererii de agrement și a cererii VFR, expansiune selectivă a transportatorilor ultra-LCC (companii aeriene ultra low cost) și reducerea relativă a FSC (full service sau legacy airlines), împreună cu impactul războiului din Ucraina:
– Doar 5 piețe naționale au depășit nivelurile de conectivitate de dinaintea pandemiei: Türkiye (+19%), Cipru (+17%), Bosnia-Herțegovina (+8%), Albania (+7%) și Grecia (+4%).
– Printre cele mai mari piețe aeriene din UE+, Regatul Unit (-10%) are cea mai bună performanță, alături de Spania (-12%), urmată de Italia (-16%), Franța (-17%) și Germania (-27%) pe ultimul loc.
– Alte piețe UE+, cum ar fi Republica Cehă (-44%) și Finlanda (-40%), sunt încă departe de a-și recapătă nivelul complet de conectivitate.
– Ca urmare a invaziei Rusiei, Ucraina a pierdut toate legăturile aeriene comerciale, spațiul aerian și aeroporturile fiind închise.
– Sancțiunile internaționale ca răspuns la războiul din Ucraina au dus la pierderi semnificative în ceea ce privește conectivitatea aeriană totală pentru Belarus (-82%) și, într-o măsură mai mică, dar totuși semnificativă, pentru Rusia.
Modificări structurale
Aceleași modele care influențează divergențele de pe piețele interne determină și schimbări structurale în ceea ce privește conectivitatea aeriană. Astfel, observăm o revenire aproape completă a conectivității directe (-4%), în timp ce conectivitatea indirectă (-22%) și conectivitatea hub-urilor (-25%) rămân cu mult sub nivelurile anterioare pandemiei.
Acest lucru reflectă faptul că transportatorii low-cost și-au crescut conectivitatea directă cu +12% de dinainte de pandemie (2019), în timp ce companiile tradiționale și-au văzut conectivitatea directă scăzând cu -13%. Chiar și așa, aceștia din urmă și-au protejat și chiar și-au crescut cota de conectivitate directă la principalele hub-uri, ajungând la 66%.
Lideri în conectivitate directă
Istanbul, Amsterdam-Schiphol și Londra-Heathrow sunt lideri în materie de conectivitate directă
- Anul acesta, Istanbulul a înlocuit Amsterdam-Schiphol ca aeroportul cu cel mai ridicat nivel de conectivitate directă din Europa, urcând de pe poziția a cincea înainte de pandemie. Hub-ul turcesc a depășit nivelul de conectivitate directă de dinaintea pandemiei cu +9% și l-a crescut cu un uimitor +32% în ultimii 10 ani, o performanță determinată în mare parte de creșterea rețelei Turkish Airlines. Penetrarea încă scăzută a aeroportului în ceea ce privește LLC indică potențialul semnificativ al acestuia pentru o creștere și o diversificare suplimentară a conectivității.
- Conectivitatea directă a aeroportului Amsterdam-Schiphol este de -8% comparativ cu cea de dinaintea pandemiei și rămâne cea mai bună pentru conectivitatea directă intra-europeană. Însă, dacă decizia guvernului olandez de a reduce capacitatea va fi pusă în aplicare, aeroportul se va confrunta cu o retrogradare în clasament.
- Londra-Heathrow rămâne pe poziția a treia, cu o conectivitate directă de -5% față de cea de dinaintea pandemiei. Hub-ul britanic are de departe cea mai bună conectivitate directă cu regiunile America de Nord și Asia-Pacific.
Conectivitatea hub-ului
Frankfurt rămâne pe prima poziție la nivel global în ceea ce privește conectivitatea hub-urilor, în ciuda faptului că nivelul său de conectivitatea a rămas cu -23% în scădere față de nivelul său de dinaintea pandemiei din 2019, ilustrând contracția sistemică a acestui tip de conectivitate a hub-urilor. Hub-ul german este urmat de Istanbul (+31%) și de Dallas Fort Worth (-19%).
Cu performanța Istanbulului, cu excepția notabilă, piața europeană este catacterizată de o contracție sistemică a conectivității de bază și de variații considerabile în ceea ce privește performanță.
- Helsinki (-61%) și Roma-Fiumicino (-60%) și-au văzut nivelurile de conectivitate cu hub-urile reduse drastic de la pandemie, care a continuat în cazul lor ca urmare a războiului din Ucraina care a afectat rețeaua Finnair axată pe Asia și a înlocuirii Alitalia cu o companie mai mică, Ita Airways.
- Stockholm-Arlanda (-54%), Varșovia (-43%), Bruxelles (-40%) și München (-37%) au înregistrat, de asemenea, pierderi semnificative în ceea ce privește nivelurile de conectivitate a hub-urilor.
- Doar câteva hub-uri mici și de nișă au reușit să depășească nivelurile de conectivitate de dinaintea pandemiei: Istanbul-Sabiha Gökçen (+37%), Atena (+33%), Lisabona (+4%) și Dublin (+3%).
Oliver Jankovec, directorul general al ACI Europe, a declarat: „Pandemia de Covid-19, împreună cu tensiunile geopolitice mult mai mari, în special războiul din Ucraina, au pus în mod clar la încercare rezistență conectivității aeriene. Raportul arată că, în Europa, conectivitatea aeriană rămâne în urma volumelor de trafic și nu este uniformă în toate zonele geografice și piețele aeroportuare ale continentului. Acestea sunt schimbări care pot fi sistemice și, foarte probabil, sunt aici pentru a rămâne”.
El a adăugat că urgența climatică pune în discuție rolul social și valoarea conectivității aeriene. „Beneficiile economice și sociale formidabile ale conectivității aeriene trebuie să meargă mână în mână cu decarbonizarea… întreaga industrie aviatică lucrează neobosit în acest sens, cu un angajament puternic pentru o conectivitatea aeriană net zero”.
Mai multe informații în:
– Aeroporturile europene detectează schimbări structurale pe piață
– Aeroporturile europene: 40% își recuperează sau își depășesc traficul
Raportul poate fi descărcat la următorul link.
Sursă: hosteltur.com
