Traficul de pasageri pe rețeaua europeană de aeroporturi a înregistrat în 2023 o creștere anuală de +19%, până la 2,3 miliarde de călători, ceea ce se plasează volumul total la doar -5,3% sub nivelurile de dinaintea pandemiei (2019). Raportul ACI Europe privind traficul aeroportuar pe întregul an dezvăluie o piață europeană a aviației diferită, remodelată de o combinație de schimbări structurale reziliență cererii și tensiuni geopolitice severe. Aeroporturile din Spania și Italia au fost singurele care și-au revenit complet după criză.
Creșterea a fost determinată în mare parte de traficul internațional de pasageri (+21%), care a crescut de aproape două ori mai rapid decât traficul intern de pasageri (+11,7%). Aeroporturile de pe piața UE+ (UE, EEE, Elveția și Regatul Unit), cu o creștere de +19%, au înregistrat performanțe mai mari decât restul Europei (Albania, Armenia, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Israel, Kazahstan, Kosovo, Macedonia de Nord, Moldova, Muntenegru, Rusia, Serbia, Turcia, Ucraina și Uzbekistan), care a crescut cu +16%.
Olivier Jankovec, directorul general al ACI Europe, a remarcat că traficul de 2,3 miliarde de pasageri raportat de aeroporturile din Europa reprezintă un rezultat impresionant, având în vedere puterile inflaționiste predominante și tarifele zborurilor mai mari, precum și tensiunile geopolitice sporite.
„Acest lucru este o dovadă a priorității pe care oamenii o acordă călătoriilor față de alte forme de cheltuieli discreționate și spune multe despre valoare și importanța conectivității aeriene.
Mișcările de aeronave în Europa au crescut cu +11,8% în 2023 față iîn de anul precedent, dar tot cu 8,1% sub nivelul de dinaintea pandemiei (2019).
Recuperare cu mai multe viteze și divergență largă
Dincolo de aceste rezultate principale, anul 2023 a fost marcat de variații fără precedent în ceea ce privește performanța traficului între piețele aeroportuare interne în comparație cu nivelurile de dinainte de pandemie (2019).
Piețele UE+
- Cele mai bune performanțe: Portugalia (+12,2%), Grecia (+12,1%), Islanda (+6,9%), Malta (+6,7%) și Polonia (+4,5%).
- Cele mai slabe performanțe: Finlanda (-29,6%), Slovenia (-26,2%), Germania (-22,4%) și Suedia (-21%).
- Cele mai mari piețe aviatice din UE+: aeroporturile din Spania și Italia au fost singurele care și-au revenit pe deplin, urmate de Franța (-5,4%), Regatul Unit (6,4%), iar aeroporturile din Germania au înregistrat performanțe mult sub așteptări.
- În restul Europei, aeroporturile de pe piețele emergente din Uzbeksitan (+110%), Armenia (+66%) și Kazahstan (+51%) au înregistrat o creștere exponențială, parțial din cauza devierilor de trafic către/de la Rusia, iar cele din Albania (+117%) și Kosovo (+44%) din cauza accelerării dezvoltării capacității de către transportatorii low-cost. Aeroporturile de pe principala piață a Turciei (+2,5%) abia dacă și-au depășit nivelurile de dinaintea pandemiei. La celălalt capăt al spectrului, redresarea traficului de pasageri pe aeroporturile din Israel (-12%) a fost inversată, iar traficul de pasageri din trimestrul al patrulea (-63%) s-a prăbușit, în timp ce aeroporturile din Ucraina (-100%) au rămas închise din cauza războiului în curs.
Cele mai mari hub-uri și aeroporturi
Traficul de pasageri pe marile aeroporturi (Top 5 aeroporturi europene) a crescut cu +20,8% în 2023 față de anul precedent, ceea ce a dus la un număr impresionant de 58 de milioane de pasageri în plus pe aceste aeroporturi.
În ciuda creșteri semnificative, marile companii aeriene au rămas în continuare cu -6,5% sub nivelurile de dinaintea pandemiei (2019), în principal din cauza slăbiciunii relative a pieței asiatice, a revenirii lente a călătoriilor corporative si a controlului strict al capacităților de către companiile aeriene mamă.
În 2023 au avut loc schimbări în componența și clasamentul ligii primelor cinci:
- Londra-Heathrow și-a recâștigat poziția de cel mai tranzit aeroport din Europa în 2023, de la Istanbul, anul precedent. Hub-ul britanic a primit 79,2 milioane de pasageri, cu o creștere remarcabilă de +28,5% față de 2022, aducându-l foarte aproape de volumele de dinaintea pandemiei (-2,1%). Dependența sa de traficul transatlantic a jucat un rol esențial în această performanță.
- Paris-Charles de Gaulle și-a păstrat poziția a treia, cu 68,3 milioane de pasageri (+18,8% față de 2022) și a rămas cu -11,5% sub nivelul sau de dinaintea pandemiei din 2019.
- Amsterdam-Schiphol s-a clasat pe locul al patrulea, cu 61,9 milioane de pasageri, cu +17,9% mai mult decât în 2022, dar tot cu -13,7% mai puțin decât traficul din 2019.
- Madrid a închis top cu 60,2 milioane de pasageri, +18,9% față de 2022, foarte aproape de nivelul de dinaintea pandemiei (-2,5%). Expunerea hub-ului iberic la traficul transatlantic, precum și o proporție comparativ mai mare de trafic de agrement, i-au permis să depășească un nou Frankfurt, care în 2023 a ajuns la 59,4 milioane de pasageri, +21,3% față de 2022 si -15,9% față de 2019.
2023 și previziuni pentru 2024
Jankovec a declarat: „2023 a fost, de asemenea, un an de redresare cu mai multe viteze și de divergențe mari pentru aeroporturile europene în ceea ce privește traficul de pasageri. În timp ce multe dintre ele și-au depășit recordul anual anterior în ceea ce privește volumul de pasageri, 57% dintre ele au rămas în continuare sub volumul de dinaintea pandemiei”.
Raportul ACI Europe notează contribuția semnificativă a conflictelor geopolitice la această redresare cu mai multe vizite, afectând cu precădere aeroporturile din Ucraina, Israel, Finlanda și alte țări din Europa de Est.
Cu toate acestea, schimbările structurale incluse de COVID-19 pe piața aviației au, de asemenea, un impact major: dominația cererii de agrement și a cererii VFR (vizitarea prietenilor și rudelor), precum și apariția cererii bleisure, împreună cu expansiunea transportatorilor low-cost pe anumite piețe, pe măsură ce transportatorii tradiționali își reduc hub-urile și determină consolidarea industriei.
„Privind în perspectivă, până în 2024, este probabil să vedem că aceste diferențe de performanță între aeroporturi se vor reduce, dar nu se va deschide. Nu există nicio îndoială că tensiunile geopolitice fac parte din noua noastră realitate, la fel ca și schimbările structurale de pe piața aviației. Marile întrebări vor fi legate de presiunile asupra ofertei și de reziliență a cererii de agrement; este puțin probabil că această din urmă să continue să pune la încercare macroeconomia”.
În consecință, ACI Europe își menține deocamdată previziunile privind o creștere de +7,2% a traficului de pasageri în acest an față de 2023, „ceea ce ar trebui să ne aducă la doar +1,4% peste volumele de dinainte de pandemie”.
A se citi și
– Megahub-uri: cele mai bine conectate aeroporturi din lume în 2023
– Traficul internațional crește de două ori mai repede decât traficul intern în Europa
Sursă: hosteltur.com
