Traficul de pasageri a crescut în rețeaua europeană de aeroporturi cu +48% în februarie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, când varianta au fost impuse restricții de mobilitate și limitări de călătorie din cauza variantei de coronavirus omicron. În comparație cu nivelurile anterioare pandemiei, februarie 2019, traficul de pasageri în februarie 2023 s-a situat la -12%, o ușoară schimbare în scădere de la -11% în ianuarie 2023. 40% din aeroporturile din Europa și-au recuperat sau au depășit deja volumele de dinaintea pandemiei, conform raportului privind traficul aerian din februarie din 2023 al Consiliului Internațional al Aeroporturilor din Europa (ACI Europe).
Creșterea a fost determinată în principal de creșterea traficului internațional de pasageri (+58%), în timp ce fluxurile interne au înregistrat creșteri mai mici (+22%), deoarece începuseră deja să se redreseze cu un an înainte.
Mișcările de aeronave au crescut cu +26% în întreaga rețea de aeroporturi europene în comparație cu aceeași lună a anului trecut, cu o creștere de +29% în cazul aeroporturilor din UE+ și de +10% în cazul celor din restul Europei.
Variații significative între piețe
Cu o creștere de +53%, aeroporturile din UE+ (Uniunea Europeană/SEE, Elveția și Regatul Unit) au înregistrat cea mai rapidă creștere a traficului de pasageri în februarie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Acest lucru reflectă faptul că restricțiile legate de omicron au rămas cele mai stricte din bloc. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate pe aeroporturile din Cipru, Malta (ambele +92%) și Austria (+81%).
Comparativ cu nivelurile de dinaintea pandemiei, traficul de pasageri din februarie 2019 în UE+ s-a situat la -12%, dar cu divergente semnificative în performanță:
10 piețe interne au atins sau au depășit nivelul de redresare completă în februarie. Cele mai bune performanțe au fost înregistrate pe aeroporturile din Portugalia (+18,9%), Luxemburg (+10,9%), Cipru (+9,7%), Malta (+5,3%) și Bulgaria (4,9%).
În schimb, aeroporturile din Slovacia (-46,7%), Slovenia (-38,5%) și Germania (-33%), Republica Cehă (-29,9%) și Suedia (-28,3%) au rămas cel mai de departe de o redresare completă. Aceasta a reflectat o combinație de factori, inclusiv impactul războiului din Ucraina, lipsa de penetrare sau pierderea traficului de transport low-cost și acțiunile sindicale.
Dintre piețele cele mai mari din UE+, și pe lângă performanța slabă a aeroporturilor din Germania, aeroporturile din Spania (+2,2%) au înregistrat cea mai bună performanță, urmate de cele din Franța (-7,3%), Italia (-10,6%) și Regatul Unit (-12,9%). Și România s-a aflat printre țările a cărui aeroporturi au înregistrat creșteri, dar numai de 0,2%.
Pe aeroporturile din restul Europei (Albania, Armenia, Belarus, Bosnia și Hertegovina, Georgia, Israel, Kazahstan, Kosovo, Macedonia de Nord, Moldova, Muntenegru, Rusia, Serbia, Turcia, Ucraina și Uzbekistan) traficul de pasageri a crescut cu +23% în februarie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.
Impactul războiului a afectat performanța: pierderea întregului trafic aerian comercial pentru aeroporturile ucrainene și creșterea volumului de pasageri cu doar 1,5% pe aeroporturile rusești. Între timp, alte piețe interne au înregistrat rezultate impresionante, inclusiv aeroporturile din Israel (+111,2%), Armenia (+91,5%), Moldova (+89,7%) și Serbia (+88,2%). În comparație cu nivelurile anterioare pandemiei, traficul de pasageri din februarie 2019 în restul Europei a fost în linie cu piața UE+, cu -1,1%.
Aeroporturile din Uzbekistan (+116,6%), Albania (+93,7%), Kosovo (+39,6%) și Serbia (+24,4%) au depășit cu mult volumele de dinaintea pandemiei. Piața din Turcia (-6,8%) a fost afectată de cutremurele devastatoare care au lovit țara. Între timp, aeroporturile din Rusia (+4,1%) s-au menținut peste volumele lor de dinaintea pandemiei, în condițiile în care traficul de pasageri a continuat să se îndrepte către piețele interne și din afara UE+.
Modele de recuperare
Traficul de pasageri pe aeroporturile majore, cunoscute sub numele de „majors” (Londra-Heathrow, Istanbul, Paris-CDG, Amsterdam-Schiphol și Madrid-Barajas, care a inlocuit Frankfurt) a crescut cu 55% în februarie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut și la -11,7% din nivelurile anterioare pandemiei.
Dintre primele cinci aeroporturi europene actuale, Istanbul și Madrid, rămân singurele care și-au revenit pe deplin nivelurile de dinaintea pandemiei din februarie 2019.
Londra-Heathrow a fost din nou cel mai aglomerat aeroport european în luna februarie, rămânând cu -5,1% sub volumele de dinaintea pandemiei. Pe locul al doilea s-a clasat Istanbul, cu o creștere puternică a volumului de pasageri, situându-se cu +4% peste nivelul său de dinaintea pandemiei. Acesta a fost urmat de Paris-Charles de Gaulle, la -11,9% față de volumele sale de dinaintea pandemiei. Madrid-Barajas s-a menținut pe poziția a patra, cu un trafic de pasageri cu +0,6% peste nivelul de dinaintea pandemiei. Iar Amsterdam-Schiphol a încheiat clasamentul cu -21,9% sub volumele sale de dinaintea pandemiei.
În februarie, performanța traficului de pasageri din alte cinci aeroporturi și capitale majore a reflectat o redresare încă determinată în mare parte de rutele intraeuropene și transatlantice, de cererea de agrement și caracterizată de o extindere semnificativă, dar selectivă, a capacității companiilor aeriene ultra low-cost.
Ca urmare, Lisabona (+18,8%), Tel Aviv (+13,6%), Dublin (+2,4%), Atena (+2,2%) și Palma de Mallorca (+1,1%) și-au depășit volumele de dinaintea pandemiei (februarie 2019).
În schimb, cele mai slabe performanțe au fost înregistrate la Berlin (-44,1%), München (-29,3%), Helsinki (-28,1%), Praga (-28,7%), Frankfurt (-25%) și Londra-Gatwick (-22,3%), iar Stockholm (-21,5%) a rămas mult sub acest nivel.
Sursă: hosteltur.com
