Până la 19 mari platforme sau motoare de căutare digitale, inclusiv Google, Booking.com și rețelele sociale precum TikTok, X (fosta Twitter) și acum Facebook (acum Meta), trebuie să își modereze conținutul odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Legii privind servicile digitale a Uniunii Europene, care, departe de a fi un instrument de cenzură, urmărește să protejeze libertatea de exprimare și cetățenii. Legea, care va intra ân vigoare la data de 16 noiembrie, dar la care aceste 19 mari companii vor trebui să se adapteze începând cu 25 august, oferă o mai mare siguranță, împreună cu Legea privind piețele digitale (DMA), pentru un spațiu digital în care drepturile fundamentale ale utilizatorilor sunt protejate, stabilind condiții de concurență echitabile pentru companii. Mai multe informații în articolul Încearcă Booking si evite controlul Legii UE privind piețele digitale?
Cele 19 platforme sunt X, TikTok, Instagram, Wikipedia, Zalando, AliExpress, Amazon, Apple AppStore, Bing, Booking, Facebook, Google Search, Google Play, Google Maps, Google Shopping, LinkedIn, Pinterest, Snapchat și Youtube.
Moderarea conținutului, așa cum a subliniat comisarul european pentru piața internă, Thiery Breton, moderarea conținutului „nu înseamnă cenzură. Nu va exista un Minister al Adevărului în Europa. Ceea ce va exista este transparența proceselor algoritmice, a roboților și a anunțurilor personalizate.
El a precizat că aceste platforme „au avut suficient timp pentru a-și adapta sistemele la noile lor obligații în materie de transparență, confidențialitate, eliminarea conținutului și a produselor iguale, protecția utilizatorilor vulnerabili și lupta împotriva dezinformării„.
Comisia s-a oferit să efectueze teste de stres pentru companii pentru „a le ajuta să înțeleagă ce trebuie să facă”, iar „acum începe adevăratul test”, a declarat Breton, care a vizitat sediile principalele platforme în ultimele luni pentru a discuta despre punerea în aplicare a noilor norme.
În ce constă
Legea privind serviciile digitale obligă platformele să elimine imediat conținutul ilegal de pe site-urile lor web, dacă au cunoștință de acesta. În plus, sistemele de inteligență artificială vor trebui să precizeze dacă conținutul pe care îl afișează sunt videoclipuri sau imagini false, atâta timp cât acestea prezintă un risc pentru sănătate, atât fizică, cât și mentală.
Protecția copiilor va fi o prioritate, la fel ca și lupta împotriva dezinformării, inclusiv a propagandei pro-ruse, în special în perioada premergătoare alegerilor euroene de anul viitor.
Companiile vor trebui să prezinte „un buton de acces”, astfel încât utilizatorii de internet să poată raporta ceea ce ei considera a fi încălcări ale legii, cum ar fi discursul instigător la ură sau apologia terorismului.
În cazul în care un conținut este afectat de aceast nou regulament, autorul primește informații detaliate cu privire la aceasta, precum și la modalitățile de apel. Platforma trebuie să instituie un sistem de apeluri, iar autoritatea națională de reglementare, dacă este necesar, va decide în cele din urmă: dacă utilizatorul are dreptate, platforma va trebui să restabilească conținutul și să plătească costurile.
Platformele au fost nevoite să creeze echipe de moderare pentru a supraveghea conținutul postat de utilizatorii lor, pentru care Meta (Facebook, WhatsApp, Instagram) a anunțat că a angajat peste 1.000 de persoane, o cifră pe care comisarul o consideră „foarte semnificativă”, deși a precizat că pentru a vedea dacă va fi suficient va trebui să ne raportăm la rezultate.
DSA simplifică procedurile de soluționare a litigiilor împotriva conținutului presupus infracțional, deoarece, de exemplu, companiile vor trebui să răspundă în fața instanțelor de judecată ale cetățenilor pe care îi denunță, nu în locul in care se află sediul lor central, așa cum se întâmplă anterior.
Companiile vor trebui, de asemenea, să explice utilizatorilor de ce le recomandă conținuturi pe baza profilului lor (vor trebui să ofere posibilitatea ca informațiile pe care le văd să nu se bazeze pe datele lor personale) și vor fi obligate să precizeze clar dacă o informație are caracter publicitar, precum și cine este promotorul. De asemenea, li se va interzice să prezinte publicitate personalizată minorilor.
Reglementarea interzice utilizarea de „modele obscure”, trucuri menite să înșele și să manipuleze consumatorii pentru a-i determina să ia decizii care ar putea fi contrare interesele lor.
Companiile vor trebui să prezinte rapoarte anuale pentru a dovedi că respectă aceste cerințe, iar atât autoritățile, cât și cercetătorii externi vor avea acces la proiectarea algoritmilor lor care determină conținutul pe care utilizatorii îl văd pe Internet.
Control și amenzi
În cazul în care platformele nu respectă aceste cerințe, legea prevede posibilitatea aplicării unor amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală a acestora.
Comisia Europeană a lansat noul Centru European pentru Transparență Algoritmică (ECAT) din Sevilla, integrat în infrastructură Centrului Comun de Cercatare, care va furniza analize tehnice și evaluări ale algoritmilor pentru a verifica dacă platformele respectă aceste cerințe.
Știri anterioare acestui nou regulament:
– Încearcă Booking să evite controlul Legii UE privind piețele digitale?
– Comisia Europeană vrea „mai multă transparență” pe platforme precum Airbnb
Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC) a subliniat într-un comunicat că această lege este „esențială” pentru ca platformele să nu mai „închidă ochii” la conținuturile ilegale și a regretat faptul că companii precum Amazon sau Zalando lupta împotriva desemnării lor ca mari platforme.
Google afirmă că a făcut adaptări și că a „anticipat mediul de reglementare actual”.
„Respectarea DSA nu este o pedeapsă, ci o oportunitate pentru aceste platforme de internet de a-și consolida valoarea brandului și reputația de site-uri de încredere„, a conchis comisarul francez.
Sursă: hosteltur.com
