Compararea și măsurarea „setului de factori și politici care permit sustenabilitatea și reziliența sectorului de Călătorii și Turism, care, la rândul său, contribuie la dezvoltarea unei țări”. Acesta este obiectivul Travel and Tourism Development Index 2021 elaborat de Forumul Economic Mondial, în care Japonia și Statele Unite rămân pe podium în ciuda impactului dur al crizei COVID-19 în acești ultimi doi ani. România a pierdut poziții în aceste ranking, ca urmare a rezultatelor slabe la indicatori, precum facilitățile pe care le oferă pentru a face afaceri, politici, infrastructură și factorii de atragere a cererii.
Indicele de Dezvoltare a Turismului și Călătoriilor este o evoluție a Indicelui de Competitivitate în Călătorii și Turism (TTCI) pe care Forumul de la Davos l-a publicat în ultimii 15 ani și clasifică economiile a 117 țări pe baza unei varietăți de factori care sunt cruciali pentru dezvoltarea industriei, cum ar fi un mediu favorabil, politici, infrastructură, factori de cerere și sutenabilitate.
Indicele, sub titlul „Reconstruirea pentru viitor durabil și rezistent”, confirma faptul că după pandemie a existat o stagnare generală în sector, cu puține țări care au experimentat variații notabile.
Astfel, alături de Statele Unite (locul al doilea) clasamentul este condus de economiile cu venituri mari din regiunile europene sau Asia Pacific: Japonia conduce clasamentul, cu colegii săi din regiune precum Asutralia și Singapore intrând pe pozițiile 7 și, respectiv, 9.
Destinațiile europene precum Spania (locul 3), Franța (4), Germania (5), Elveția (6) și Regatul Unit (8) și Italia (10) completează primele zece poziții în tabel.
România ocupă locul 53 între cele 117 țări analizate și obține rezultate bune la siguranță și securitate, 5,7 din 7 (unde 7 este cel mai mare scor), chiar mai bune decât Statele Unite care se află pe locul al doilea (5,4).
Scorurile
Scorul slab pentru dezvoltarea turismului în România a fost obținut prin analiza diferiților factori, majoritatea evideințiind necesitatea de a îmbunătăți multe aspecte ale industriei.
În cazul pilonului, mediu adecvat, România obține un punctaj slab al mediului de afaceri (3,7), care studiază facilitățile pentru realizarea afacerilor, situânduse pe locul 75, și înrăutățindu-se în comparație cu anul precedent. Resursele Umane și Piața Muncii sunt un alt element al acestui pilon con un punctaj slab de 4,5, deși cu o creștere comparativ cu anul precedent. În schimb, România punctaje bune la Siguranță și Securitate (5,7), Sănătate și Igienă (5,7) și Pregătirea ITC (5,4).
Un rezultat foarte prost îl obține la prioritatea oferită Călătoriilor și Turismului în politicile publice, cu un punctaj de 3,6, cu care abia ocupă poziția 90. Deși, la pilonul de Politici și condiții favorabile, se obtin punctaje mai bune la deschiderea internațională (5,0) și competitivitatea prețurilor (5,7).
Pilonul Infrastructură arată că România trebuie să facă eforturi pentru a îmbunătăți infrastructura de transport și servicii. Cel mai prost scor se obține la elementul infrastructurii de transport aerian (3,2, locul 58), deși se observă o îmbunătățire. Țara noastră are un număr destul de mare de aeroporturi internaționale, dar indicatorul măsoară în special conexiunile de transport aerian cu alte țări. Infrastructura terestră și porturi obține un punctaj de 3,6, situându-se pe locul 57. Iar infrastructura de Turism s-a clasat pe locul 46 cu 4.0 puncte.
Dar cel mai prost punctaj a fost înregistrat la factorii de atragere a cererii, obținându-se un punctaj de doar 2,6 la Resursele Naturale (locul 63), 2,4 la Resurse Culturale (51) și 2,4 la Resursele non-agrement (59). Acest lucru nu înseamnă că România nu are resurse, ci că nu sunt destul de bine dezvoltate serviciile de primire a turiștilor, iar resursele naturale și culturale nu sunt protejate suficient. România are puține resurse naturale și culturale recunoscute de organizațiile internaționale și o suprafață mică de arii protejate.
La pilonul sustenabilitate cel mai bun punctaj se obține la reziliență și conditiile socio-economice, de 4,4, dar în scădere și pe poziția 47, urmată de sustenabilitatea ambientală (4,3, poziția 34), iar presiunea cererii și impactul înregistrează cel mai rau rezultat (4,0; locul 62).
Considerăm că indicele demonstrează în mod eficient necesitatea de a incorpora sustenabilitatea și reziliența în proiectarea și gestionarea sectorului pe măsură ce acesta se reconstruiește în contextul pandemiei și al tensiunilor politice accentuate care provoacă volatilitate pe mai multe piețe”, susține Pedro G. Gómez Pensado, membru al Comitetului Executiv al Forumului.
Sursă: hosteltur.com și The World Economic Forum
