Consolidarea companiilor (prin fuziuni, absorbții, alianțe, francize…) este marea tendință lăsată de pandemie și care va marca viitorul industriei turismului în următorii ani. Aceasta este ceea ce evidențiază David Rodríguez, managing partner al Deloitte de Transport, Hospitality and Services.
Marile tendințe
Ce tendințe majore observă Deloitte în anul redresării turismului după pandemie?
În recuperarea cererii de călătorii este necesar să se distingă segmente. Vedem că sectorul vacanțelor își revine înaintea segmentului corporativ, dar chiar și așa va trebui să trăim cu un nivel de incertitudine foarte relevant.
De ce spune acest lucru?
Schimbările sunt foarte rapide. Totul este mult mai complex. Pandemia, războiul din Ucraina, inflația, prețul combustibilului au o influență… De exemplu, până în ianuarie au început să apară rezervări pentru distanțele medii. Aceasta a încetat pe 24 februarie, în urma invaziei Ucrainei. Apoi, distanța scurtă a început să crească din nou, pe măsură ce oamenii și-au recăpătat încrederea și oamenii percep că războiul este departe.
Dar, dacă ne concentrăm pe segmentul transportului aerian, vor veni multe dificultăți care vor afecta întregul lanț valoric al turismului. Am observat, de exemplu, haosul din aeroporturi, cu sute de zboruril anulate și unde multe efecte sunt combinate,
„Dacă începem să avem companii aeriene care nu pot zbura și destinații care nu pot primi turiști, avem o problemă majoră”.
Ce se întâmplă atunci cu companiile aeriene?
Prognozele pe care companiile aeriene le fac indică o recuperare pentru 2023. Cu toate acestea, acestea sunt afectate în special de cerințle de sustenabilitate ale guvernelor. Digitalizarea este, de asemenea, o provocare, de îmbunătățire a operațiunilor și a relației sale cu clientul, având în vedere ca multe proceduri la sol și la bord sunt încă manuale. Și cel mai important, există problema sustenabilității economice, care dacă nu este rezolvată poate avea un efect semnificativ asupra întregului turism.
De ce spuneți acest lucru?
Practic, companiile aeriene sunt în faliment ca urmare a pandemiei. Pierderile pe care le-au suferit în ultimii doi ani au fost brutale, cu factorul agravant că, companiile aeriene lucrează cu marje mici. Dacă iei în considerare acest lucru, recuperarea unei poziții solide pe acțiuni îi va costa mulți ani. Cinci ani nu ar fi o marjă suficientă pentru ei, vor rămâne în faliment. Dacă începem să avem companii aeriene care nu pot zbura și destinații care nu pot primi turiști, avem o problemă majoră. Vor fi necesare intervenții guvernamentale.
23 de miliarde de euro de pierderi
Cât de grave sunt aceste pierderi economice?
Potrivit unui studiu pe care l-am realizat pentru cele cinci companii principale din Europa pierderile de capital se ridică la 23 de miliarde de euro în total. Să ținem cont de faptul că în cei mai buni dintre anii pe care i-au avut, profiturile lor au fost în total de 4 miliarde de euro… Asta ne dă o idee de câți ani ar avea nevoie pentru a-și recupera o situație financiară care să le permită să absoarbă toate aceste pierderi.
Și la aceasta trebuie să adăugăm toată investiția care trebuie făcută într-o nouă flotă, în conversia la noi combustibili etc.
În concluzie, aceasta reprezintă o provocare foarte importantă pentru companii și pentru toți cei care participă în lanțul valoric al sectorului turistic. Pentru că dacă nu există mobilitate, indiferent cât de bun este hotelul pe care îl ai.
Deci, vom asista la un proces de concentrare a companiilor aeriene în Europa, pentru a putea supraviețui?
Credem că în toate subsectoarele turismului va avea loc o consolidare, nu doar în companiile aeriene. O vedem deja în hoteluri și în toată zona de distribuție.
Cum vor avea loc aceste concentrații?
Va depinde. Unele companii vor încerca să includă un acționar și să consolideze capitalul prin majorări de capital. Cei listați la bursă pot face o prelungire…
Revenirea charterului
Cu toate acestea, fuziunile din sectorul companiilor aeriene vor avea guvernele în frunte, monitorizând sau vetând procesele, spre deosebire de fuziunile care vor avea loc în industria hotelieră sau distribuție…
Sigur, pentru că aviația este un sector critic. Schimbarea proprietății asupra unei companii aeriene poate însemna schimbarea fluxurilor de turiști dintr-o țară în alta. În aceste procese vor fi, fără îndoială, aspecte politice și protecționiste, eventuale ajutoare publice… Este o provocare care se află pe masă din cauza situației financiare a companiilor aeriene ți toate acestea pot avea efecte pentru ceilalți.
Hotelierii din Insulele Canare au susținut crearea unei companii aeriane pentru a asigura conectivitatea, deocamdată au avion. Credeți că vom vedea mai multe inițiative similare?
De fapt, asistăm la procese de concentrare, convergență și verticalizare a sectoarelor, unde, de exemplu, companiile integrează avioane charter.
Vom asista la o revenire a charterului?
Așa cred. Tocmai pentru că distribuția tradițională, cu marje reduse, este încă un sector foarte afectat din cauza pandemiei, Aceste companii sunt în proces de transformare, pentru a putea controla mai mult lanțul valoric. În plus, să ne amintim că Booking si Expedia au provocat schimbări radicale, în timp ce hotelierul dorește să capteze clientul final.
„Înainte obsesia era volumul, acum scopul este de a oferi un seviciu mult mai personalizat, de a îmbunătăți satisfacția și repetiția”.
Revenind la procesele de concentrare
Consolidarea este una dintre cele mai puternice tendințe și vom continua să asistăm la procesele coporative. De asemenea, nu există nicio îndoială că digitalizarea, intrarea noilor tehnologii și managementul datelor sunt alte provocări importante cu care se confruntă companiile de turism. Înainte obsesia era volumul, acum scopul este de a oferi un serviciu mult mai personalizat, de a îmbunătăți satisfacția și repetiția. Se află în acel proces de transformare.
Punând un accent mai mare pe sectorul hotelier. Cum le afectează toate aceste tendințe?
Este un sector care este încă fragmentat și rolul de intermediere este incă necesar. Pe de altă parte, Spania continuă să fie o destinație foarte apreciată pentru turiști, dar infrastructură hotelieră este oarecum învechită, mai ales pe segmentele economice-medii. Aici nu putem pierde din vedere că există alte destinații foarte competitive precum Turcia, cu o infrastructură hotelieră impresionantă.
Din acest motiv, hotelurile care nu și-au făcut temele înainte de pandemie vor avea nevoie de formule de concentrare sau alianțe. Asistăm deja la mai multe procese în acest sens. Se observă că există un interes.
„Controlarea parcursului clientului de la începutul până la sfârșitul călătoriei îți oferă mai multă responsabilitate, dar acest pasager îți va lăsa și o marjă mai mare”.
Iar în procesul de verticalizare a unui grup, își înființează și propriile branduri hoteliere. Toate acestea au un anumit sens, pentru că există o oportunitate tocmai de a controla lanșul valoric, experiența călătorului. Controlul parcursului clientului de la început până la sfârșit îți oferă mai multă responsabilitate, dar acel pasager va lăsa o marjă mai mare.
Dosare „teme nerezolvate” care trec la „prioritate maximă”
Și înainte de pandemie, ce probleme aveau companiile pe listă de teme nerezolvate, cărora li se acordă acum prioriate maximă?
Una este consolidarea, așa cum am menționat, și de fapt a început deja în sectoarele cu cele mai mari dificultăți. Iar celelălalt este angajarea. În ultimii doi ani mulți oameni au părăsit turismul pentru alte sectoare.
Ce se poate face în fața acestei crize de forță de muncă?
Este crucial să facem în continuare sectorul turistic mai atractiv pentru a atrage talente, la toate nivelurile, fie că este vorba de a servi o masă sau de a gestiona un întreg departament. Dar continuăm să ne confruntăm cu stigmatizarea turismului. Oferă imaginea unui sector rău pentru a munci. Este esențial să facem pedagogie, pentru că dacă nu credem că turismul este un sector bun, generăm acele atitudini de fobie față de turism și „totul este negativ” în acest tip de loc de muncă.
„Ne confruntăm în continuare cu stigmatizarea turismului. Este esențial să facem pedagogie”.
„De la Forumul Hosteltur 2022 aș rămâne cu patru cuvinte: digitalizare, sustenabilitate, talent și leadership.”
La Forumul Hosteltur 2022, dvs. ați moderat una dintre mesele de dezbatere. Cu ce mesaje ați rămas de la Forum?
Aș alege patru cuvinte: digitalizare, sustenabilitate, talent și leadership. Și am rămas cu o frază pe care Josep Piqué a comentat-o: „Cine nu este digitalizat va rămâne în afara sectorului”.
Noi, ca Deloitte, vom ajuta toate aceste procese de transformare cu instrumente, cunoștințe, metodologie și oameni.
Dar poate că oamenii pot crede că marile companii de consultanță ajută doar companiile mari…
Nu este așa. În cazul nostru, pe lângă faptul că lucrăm pentru companii mari, avem un portafoliu mare de clienți mijlociii și mici, pe care îi ajutăm și în procesele lor de transformare și operațiuni de consolidare.
Sursă: hosteltur.com
