Ochi de robot pentru a face faţă lipsei de controlori de trafic aerian

Companiile aeriene la nivel mondial au planuri ambţtioase de creştere care vor dubla flota avioanelor comerciale în următoarele două decenii, când numărul pasagerilor aerieni se va apropia de 7.000 de milioane. Problema: nu vor exista suficienţi controlori de trafic aerian pentru a ghida aceste 44.000 de avioane, şi a decola şi a ateriza în siguranţă. Având în vedere această lipsă critică a acestui personal esenţial, companiile de tehnologie dezvoltă soluţii care să servească pentru a extinde capacitatea unora dintre aceşti profesionişti pentru controlul aerian la distanţă în aeroporturi cu o densitate foarte scăzută a traficului.

Turnul Aeroportului Internaţional Örnskölsdik din Suedia, în care tehnologia permite ca avioanele să fie monitorizate şi ghidate de controlori la peste 100 de kilometri, în Aeroportul din Sundsvall-Timra. (Fotografie: Bloomberg)

Turnul Aeroportului Internaţional Örnskölsdik din Suedia, în care tehnologia permite ca avioanele să fie monitorizate şi ghidate de controlori la peste 100 de kilometri, în Aeroportul din Sundsvall-Timra. (Fotografie: Bloomberg)

Acest deficit prezent sau inminent în multe ţări, ar putea stopa extinderea industriei aviatice şi a dezvoltării economice în cazul naţiunilor în curs de dezvoltare, cum ar fi India, care doreşte să facă funcţionale sute de piste neutilizate pentru a stimula creşterea. Există o posibilă şi se aseamănă cu visul unui jucător de jocuri video: un perete de televizoare şi câteva computere tabletă, controlată de un creion optic.

O analiză a agenţiei Bloomberg indică faptul că unele aeroporturi testează “turnuri la distanţă” fabricate de SAAB şi Thales SA care permit controlorilor să controleze de sute de mile de distanţă pentru a monitoriza operaţiunilor prin intermediul camerelor de înaltă definiţie şi senzorilor. Tehnologia este suficient de sensibilă pentru a penetra ceaţa şi a detecta prezenţa animalelor sălbatice pe piste, iar companiile spun că este mai ieftină decât angajarea de oameni pentru a umple posturile vacante în aeroporturile mici sau îndepărtate.

 

Instalaţii puţine

“Este un punct de cotitură potenţial”, a afirmat Neil Hansford, preşedinte al Strategic Aviation Solutions, o firmă de consultanţă din Sydney. “Există o lipsă; şi pe măsură ce va exista mai mult trafic şi mai multe aeroporturi, se va agrava problema”. La nivel mondial, proiectele pentru a reconstrui şi construi noi aeroporturi depăşesc suma de 900.000 milioane de dolari (798.000 mil. de euro), potrivit Centrului pentru Aviaţie CAPA, o firmă de consultanţă cu sediul în Sydney.

Până în anul 2030, lumea va avea nevoie de alţi 40.000 de controlori de trafic aerian pentru a gestiona aceste zboruri, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (ICAO).

În acelaşi timp, cererea mondială de echipamente de gestionare a zborului, cum ar fi comunicaţiile digitale şi sistemele de supraveghere, este de aşteptat să ajungă la 5.500 milioane de dolari până în 2020, potrivit unei cercetări a MarketsandMarkets. Creşterea flotelor şi a zborurilor este mai rapidă decât capacitatea autorităţilor aeroportuare pentru a menţine pasul, a declarat Bryan Jackson, directorul general al Ambijdi Group, o firmă de consultanţă de aviaţie cu sediul în Melbourne. “Există un adevărat dezechilibru între planificarea prealabilă a companiilor aeriene şi planificarea creşterii controlului de trafic aerian”, a spus Jackson. “Planificarea infrastructurii durează ani”.

 

Primele experienţe

Unlele soluţii futuriste sunt deja în prezent. Companii, cum ar fi Saab cu sediul la Stockholm şi Thales cu sediul la Paris valorifică şi fac experimente cu soluţii care să permită unui controlor să gestioneze de la distanţă mai multe aeroporturi, tocmai cu utilizarea de turnuri încărcate cu camere şi senzori cu vedere la piste care acoperă 360 de grade şi trimit video şi sunet de înaltă definiţie la un centru de control la distanţă.

Directorul pentru Asia şi Oceania al Saab, Dan-AakeEnstedt, a afirmat pentru compania Bloomberg că observă “un interes enorm pe toate continentele pentru această tehnologie. Acestea sunt soluţii care permit operarea unui aeroport care altfel ar fi prea scump pentru a-l menţine deschis, sau de asemenea pentru a atenua impactul fluxului de trafic în jurul aeroporturilor pe măsură ce se extind“.

Primul experiment se desfăşoară în Aeroportul Internaţional Örnskölsdik din Suedia, în care tehnologia permite ca avioanele să fie monitorizate şi ghidate de controlori care se află la peste 100 de kilometri departare (62 de mile) la sud-vest de Aeroportul Sundvall-Timra. Acesta a fost primul sistem la distanţă instalat în lume (a se vedea: Un aeroport suedez controleaza traficul său cu telecomanda).

Australia a probat turnul la distanţă al Saab in Alice Springs, care serveşte unele companii aeriene, inclusiv Qantas şi Emirates Airline. Controlul aerian se face dintr-un turn de control aflat la 1.500 de kilometri la sud de Adelaida. Airservice Australia, entitatea guvernamentală de navigaţie aeriană care angajează peste 1.000 de controlori, a declarat că are în vedere “o evaluare ulterioară şi potenţialul de implementare a acestei tehnologii”.

Aeroportul executiv din Leesburg, Virginia, a instalat 14 camere, un concept care este sprijinit de către Asociaţia Naţională a Controlorilor de Trafic Aerian, adăugând că reduce costurile şi îmbunătăţeşte dotarea personalului.

Aceste tehnologii nu înlocuiesc muncă de înaltă calificare a unui controlor de trafic aerian, ci extinde aria sa de acoperire la câţiva kilometri pentru a asista de la distanţă avioanele în aeroporturi cu o densitate scăzută a traficului.

 

Sursă: hosteltur.com

Leave a Reply