Turismul, prizonierul geografiei

În ziua de azi, se poate călători din Europa în Japonia în 11 ore; o navă comercială din Atlantic până în Pacific prin Canalul Panama şi dv. puteţi citi acest articol din Singapore. În ciuda progreselor tehnice care au scurtat distanţe si au accelerat globalizarea, va continua să existe campia nord-europeană, care se extinde din Franţa până la Urali; cele două mari oceane ale lumii vor continua să protejeze -şi izoleze – Statele Unite ale Americii; iar Himalaya va rămâne acolo, separând China de India. Şi dacă cineva se pune în pielea lui  Vladimir Putin Donald Trump  sauXi Jinping, putem începe să înţelegem  de ce au loc anumite evenimente în lume , care vor marca agenda politică a anilor următori. 

Aceasta ar fi teza principală a “Prizonierii geografiei”, un eseu al jurnalistului britanic  Tim Marshall, probabil una dintre cele mai fascinante lecturi cu privire la ceea ce se numeşte “geopolitica” secolului XXI.

Ceea ce face Tim Marshall, ca un mare maestru, este interpretarea afacerilor internaţionale şi a economiei ţărilor punând în faţa noastră optica sa care evidenţiază barierele formate de munţi, deşerturi sau jungle; spaţiile dificil de aparat din punct de vedere militar sunt marile campiile; liniile de comunicare şi de comerţ constituite prin mări, râuri navigabile sau porturi naturale; demografia ţărilor sau climatul prezent şi viitor.

Fragment din coperta cărţii

Fragment din coperta cărţii

Cartea analizează ţările şi zonele geografice ale lumii în diferite capitole: Rusia, China, Statele Unite, Europa de Vest, Africa, Orientul Mijlociu, India şi Pakistan, Coreea şi Japonia, America Latină şi Artic.

Şi, din paginile sale, putem să înţelegem mai bine, de exemplu, ce factori geopolitici au determinat Rusia să anexeze Crimeea şi să sprijine grupurile rebele din estul Ucraniei; de ce China vrea să devină o mare forţă navală transoceanică; sau ce motive vor conduce superputerea SUA să-şi facă mai puţine griji pentru Europa şi Orientul Mijlociu şi mai mult pentru regiunea Asia-Pacific.

În orice caz, şi aşa cum autorul însuşi admite în introducerea cărţii sale, “considerarea geografiei drept factor decisiv în cursul istoriei umane poate fi interpretată ca o viziune pustie a lumii –sugerează că natura este mai puternică decât omul -motiv pentru care această abordare nu este pe placul anumitor cercuri intelectuale”.

Dar, în pofida tuturor progreselor tehnice, potrivit lui Tim Marshall, geografia şi istoria de cum au luat naştere naţiunile sunt încă cruciale pentru înţelegerea lumii actuale şi viitoare.

De exemplu, este suficient să aruncăm o privire asupra unora dintre subiectele analizate în carte, cum ar fi viitoarele războaie de apă, luptele pentru petrol şi gaze din Africabomba de ceas reprezentată de Coreea de Nord.

 

Impactul asupra turismului

Deci, la fel cum ţările şi guvernele lor sunt “prizionerii geografiei”, acelaşi lucru se poate spune despre turism.

La urma urmei, vorbim despre o activitate foarte sensibilă la evenimentele care schimbă ordinea geopolitică stabilită.

De exemplu, am putea aminti efectele pe care le-au avut asupra fluxurilor turistice internaţionale -şi vor continua să îl aibă- revoltele arabe care au zdruncinat ţările din Africa şi Orientul Mijlociu din 2011 (şi, care la rândul lor, rup graniţele vechi Sykes-Picot); relaţiile din ce în ce mai complicte ale Rusiei cu Uniunea Europeană şi cu Turcianoua politică de izolare a lui Donald Trumpboicoturile pe care le  organizează China din când în când, interzicând călătoriile cetăţenilor săi spre anumite destinaţii (de exemplu, spre Coreea de Sud).

Deci, chiar dacă trăim într-o epocă a globalizării şi hiper-conectivităţii tehnologice, geografia va continua să fie un factor decisiv în agenda internaţională. Ne confruntăm cu noi scenarii într-o lume mai previzibilă 

 

Sursă: hosteltur.com

Leave a Reply