Cronică turistică din Albania

După ani lungi şi dificili de tranzacṭie democratică, locuitorii oraşului albanez Berat, a cărui centru istoric a fost declarat patrimoniu mundial de către UNESCO, şi-au îndreptat atenṭia către turism, un sector care a devenit principala speranṭă de îmbunătăire a vieṭii lor. Printre antreprenorii care au înfiiṭat noi afaceri (hoteluri mici, agenṭii receptive, camere de închiriat) există emigranṭi albanezi care s-au întors în ṭara lor pentru a începe o viaṭă nouă.

Situat la aproximativ 120 de kilometri la sud de capitala Albaniei, Berat combină frumuseṭea naturii cu un patrimoniu cultural de peste 2.400 de ani, printre cele mai bogate din Balcani.

Business Inider, un portal economic internaṭional, a calsificat acest oraş tipic printre cele mai atractive 16 destinaṭii turistice din lume în 2015.

Cele trei cartiere monumentale, Mangalem, Kala (Castel) şi Gorica, sunt construite pe două dealuri opuse, cu case care se remarcă pentru numeroasele lor ferestre, care au dat oraşului numele de “o mie şi una ferestre”.

În centrul istoric se află, în plus faṭă de castel, 54 de monumente, de la aşezări antice şi biserici bizantine din secolul al XVI-lea, cu fresce şi icoane al pictorului talentat Onufri şi fiul său Nikolla, la moschee şi locuinṭe în stil otoman din secolele posterioare.

Toată această bogăṭie culturală şi istorică combinată cu activităṭi în natură, cum ar fi rafting-ul în canioanele râului Osum, oferă un mediu unic pentru dezvoltarea sectorului turistic.

Imagine panoramică a oraşului Berat. Sursă: Dirk.heldmaier/Wikimedia

Imagine panoramică a oraşului Berat. Sursă: Dirk.heldmaier/Wikimedia

 

Falimentul activităṭii textile

După ce a rămas şomer din cauza distrugerii unei fabrici de textile, una dintre cele mai importante din Albania comunistă, în care lucrau 10.000 de muncitori şi ameninṭai de bande armate în 1997, mulṭi au părăsit oraşul în căutarea unei vieṭi mai bune.

Dar acum, odată cu revenirea securităṭii, reconstrucṭia drumului care leagă oraşul de Tirana şi proiectele de modernizare a oraşului, oportunităṭile pentru viitorul oraşului au crescut considerabil.

Dovada este cazul familiei Leonidha Semi, care după ce a lucrat 20 de ani în Grecia s-a întors cu familia sa pentru a transforma casa degradată într-un mic hotel familiar în cartierul castelului, singurul locuit din Albania.

Micul hotel de cinci camere pe care l-au numit ca fiica lor mica, Klea, este întotdeauna plin, aşa că îl vor extinde cumpărând o casă vecină.

Oraşul Berat. Imagine: Invest in Albania

Oraşul Berat. Imagine: Invest in Albania

 

Impresii mai bune de Berat decât de Tirana

Numărul turiştilor care vizitează oraşul a crescut de la 28.600 in 2007 la 45.700 în 2015, dintre care mai mult de jumătate erau străini.

“Îmi place arhitectura acestui oraş. Din castel peisajul este spectaculos. Se văd munṭi înalṭi de natură sălbatică”, spune Efe Antoine, un turist belgian.

“Am impresii mai bune despre Berat decât despre Tirana, unde traficul este haotic, multe lucrări sunt pe jumătate făcute, iar decalajul social este foarte accentuat”, afirmă Mariella, o turistă italiană.

La Klea, turiştii pot gusta mâncăruri tradiṭionale, cum ar fi byrek de dovleac sau tave kosi, iaurt gătit cu carne de miel la preṭul unui meniu, bea o cafea pentru cincizeci de cenṭi şi să se cazeze cu între 25 şi 32 de euro pe noapte.

Una dintre noile străzi din Berat.

Una dintre noile străzi din Berat.

 

Închiriere de camere pentru călători şi agenṭie de turism

Un alt vecin, Luciano Boce, a investit banii pe care i-a câştigat ca emigrant la Londra, remodelând ultimul etaj al casei şi închiriând camere, de obicei pentru tineri backpackeri, pentru 13 euro noaptea, un preṭ mai mult decât rezonabil care îi oferă mai multe profituri decât vechea sa profesie ca sculptor artizanal în lemn.

în apropierea casei sale, Gerald Krasi, împreună cu doi prieteni estudianṭi, a deschis o agenṭie de turism în care oferă informaṭii despre oraş şi despre sporturile de aventură în mai multe limbi.

“Am început anul trecut la o glumă, dar vedem că există interes şi dorim să-l consolidăm. Vrem să dăm un exemplu tinerilor albanezi, să arătăm că au oportunităṭi de muncă în ṭara lor şi nu trebuie să emigreze în străinătate”, spune Krasi.

 

Sursă: hosteltur.com

Leave a Reply