Avertismentele de călătorie, o frână pentru turism?

Avertismentele de călătorie emise de guverne cu recomendări pentru cetăţenii lor pot ajunge să oprească sosirile de turişti în destinaţiile afectate de problemele de insecuritate în anumite zone. Organizaţia Mondială a Turismului a stabilit un set de criterii pentru ca astfel de sfaturi să nu aibă un impact atât de negativ asupra sectorului turismului, dar de multe ori acestea nu sunt urmate.

Egipteanul Hisham Zaazou, a fost probabil ministrul turismului care s-a întâlnit cel mai des cu miniştrii de externe din întreaga lume de-a lungul anilor 2013 şi 2014, în special europeni.

Cu un singur scop: să îi convingă că avertismentele de călătorie emise de guvernele lor în ceea ce priveşte Egiptul să fie cat mai ajustate posibil cu realitatea.

Î ultimul an, el a reuşit să fie retrase 70% din avertismentele negative cu privire la ţara sa. Şi adevărul este că, după un an 2014 dificil, sosirile turistice în Egipt încep să se recupereze.

 

Titlurile generice, zone foarte specifice

Kenya este o altă destinaţie a cărei imagine a fost perjudiciată de o serie de atacuri teroriste pe parcursul ultimului an.

“Unele titluri în mass-media pot face mult rău industriei turismului din întreaga ţară, deşi zonele afectate sunt foarte specifice”, susţine Phyllis Kandie, ministrul turismului din Kenya.

Din acest motiv, la târgul World Travel Market, care a avut loc la Londra, în noiembrie anul trecut, ţara africană a cerut sfatul OMT şi chiar al Columbiei cu privire la cum gestionează criza de reputaţie.

“Nimeni nu se gândea la Columbia ca o destinaţie turistică acum 20 de ani, dar aici este acum”, a declarat Taleb Rifai, secretarul general al OMT. De fapt, ţara din America Latină a primit patru milioane de turişti in 2014, cu 12% mai mulţi.

 

Recomandări

“Fiecare conflict este diferit. Dar este o chestiune de transparenţă: o ţară trebuie să recunoască faptul că există conflicte în anumite zone şi să explice ce locuri pot fi vizitate fără probleme. Astfel, oamenii călătoresc din nou şi nu exista nici un motiv pentru a opri promovarea destinaţiei”, a adăugat Rifai.

Atunci când are loc un atentat, catastrofă naturală, epidemie, etc., destinaţiile nu se confruntă doar cu o problemă pe care trebuie să o rezolve prin măsuri de politie, sănătate etc. Acestea au, de asemenea, o problemă de comunicare şi percepţie în pieţele emitente.

Şi multe dintre acestea percepţii sunt generate tocmai de avertismentele de călătorie emise de ministerele de externe din ţările emitente de turişti.

Guvernele au datoria să-şi protejeze cetăţenii, dar dacă doresc să emită avertismente de călătorie, recomandările OMT sunt că aceste mesaje să fie cat mai exacte şi adevărate posibil, în ceea ce priveşte locurile concrete afectate de avertisment, evitând căderea în generalizari şi menţinând actualizate informaţiile“, spune Rifai.

“Pentru că, uneori, aceste avertismente rămân pe site mai multe luni fără nici o modificare, ca şi cum situaţia de alertă ar fi încă în vigoare”, se plânge Taleb.

 

Nu tăcerii

Desi, aşa cum recunoaşte secretarul general al OMT, atunci când au loc catastrofe, uragane, atacuri teroriste, etc., nu este logic nici ca site-urile oficiale ale destinaţiilor turistice să ignore complet aceste evenimente grave.

“Prin urmare, recomendăm să informeze promt acest tip de fapte prin intermediul propiilor site-uri pentru ca turiştii să se poată informa direct. Trebuie să explici tu întâmplarea înainte să o facă alţii pentru tine“.

O curiozitate istorică: 100 de ani de avertismente de călătorie. În curând se va împlini un secol de la publicarea acestui comunicat de presă semnat de ambasada Germaniei din Washigton D.C.

O curiozitate istorică: 100 de ani de avertismente de călătorie. În curând se va împlini un secol de la publicarea acestui comunicat de presă semnat de ambasada Germaniei din Washigton D.C. La data de 22 aprilie 1915, delegaţia diplomatică germană în Statele Unite avertiza călătorii care doresc să traverseze cu vaporul Atlanticul ca exista o “stare de război” între Germania şi Marea Britanie. Imagine Shutterstock.

 

Managementul crizelor

Multe destinaţii pică examenul atunci când gestionează o criză de reputaţie, aşa cum remarcă Iñaki Garmendia, consultant specializat în teme de securitate turistică de 15 ani.

“În mod normal, ţările dezvoltă politici de machiaj, prn care încearcă să acopere sau să facă să nu se observe cât de mult suferă în realitate”, spune el.

Iar ştirea se poate agrava în momentul în care unui turist îi se întâmplă ceva rău şi devine ştire în ţara lui de origine.

Prin urmare, spune Garmendia, “ar trebui dezvoltate protocoale turistice autentice de prevenire şi paliative pentru acest tip de situaţii. Adică, bazate pe servicii transversale turistice şi non-turistice, analizând ceea ce are nevoie turistul în momente de criză şi gândindu-se la cel mai rău dintre cazuri. Astfel încât destinaţia să ofere soluţii pentru orice tip de violenţă sau nesiguranţă”.

 

Sursă: hosteltur.com

Leave a Reply